CATRE : Institutia Prefectului Brasov
ADRESA : Bulevardul Eroilor Nr 3-5, Brașov
Subscrisă Asociatia Salvati Circulatia in Scheii Brasovului, avand CUI 45497547, cu sediul în Brasov
formulăm prezenta
CERERE
Subscrisa Asociatia Salvati Circulatia in Scheii Brasovului cu datele de identificare amintite anterior , formulam prezenta cerere pentru ca în urma analizării acesteia să revocați în parte Hotararea Consiliului Local Brasov din data de 31.01.2023 mai exact Punctul 27 prin care au fost aprobate cu încălcarea prevederilor legale și constituționale „ Reglementarile juridice si tehnice cu privire la intocmirea documentatiilor de urbansim pentru construirea pe terenuri in panta”
In fapt acesta este ilegal deoarece:
1) Incalca dreptul la proprietate privată prevăzut în Constituția României și mai multe articole din:
2) Legea 350/2001 ,
3) Ordinul 233/2016 (Normele de aplicare ale Legii 350/2001)
4) Legea 50/1991,
5) Legea 24/2007,
6) Legea 135/201
7) HG 525 /1996 ( Regulamentul General de Urbanism al României)
8) Legea 24/2000
9) OUG 7/2011
10) Normele metodologice de aplicare a Legii 50/1991
11) Ordinul 119/2014
12) Legea 33/1994
13) Hotarari judecatoresti definitive
14) PUG-ul Brasovului
15)Indatorarea UAT Brasov
16)Alte articole incalcate
17) Regulamentul privind reglementarile juridice si tehnice cu privire la intocmirea documentatiilor de urbansim pentru construirea in panta ( forma aprobata ) nu a fost dezbatut public.
Astfel :
1) Legat de încălcarea Constituției:
Se incalca astfel Articolul 44 din Constituția României în care se specifică faptul că proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege indiferent de titular cât și faptul că la alineatul 3 nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică stabilită potrivit Legii cu o dreaptă și prealabilă despăgubire, ori în cazul de față nici nu a fost declarată o utilitate publică si nici o prealabilă despăgubire calculată pentru a acest procent de spațiu verde ce se dorește a fi crescut pe terenul privat de la procentul de 25% prevazut in PUG Brasov la 50% prevazut in acest regulament .
„ARTICOLUL 44
(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.
(4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii.
(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin justiţie.
(7) Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.”
2) Legat de încălcarea Legii 350/2001
2.1. Hotărârea Consiliului Local încalcă Art. 15 Legea 350/2001 în sensul în care cu toate că aceasta specifică faptul că activitățile de amenajare a teritoriului și de urbanism au ca obiect elaborarea documentațiilor de urbanism, în cazul de față cu toate că există PUG valabil se adaugă la Lege prin acest așa zisul regulament de construire pe dealuri
„Art. 15. - Activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism au ca obiect:
a) cercetarea în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului şi elaborarea studiilor de fundamentare a strategiilor, politicilor şi documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
b) constituirea, întreţinerea, extinderea şi dezvoltarea bazei de date urbane şi teritoriale standardizate şi compatibile, inclusiv în conformitate cu directiva INSPIRE transpusă prin Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 190/2010;
c) elaborarea strategiilor, politicilor şi programelor de dezvoltare urbană şi teritorială;
d) elaborarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului;
e) elaborarea documentaţiilor de urbanism;
f) gestionarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
g) elaborarea de acte cu caracter normativ sau de normative în domeniu;
h) monitorizarea şi controlul privind transpunerea în fapt a strategiilor, politicilor, programelor şi operaţiunilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism.”
2.2. Hotărârea încalcă și Art. 18 unde se subliniază că doar Ministerul Dezvoltării
Regionale și Locuinței este Autoritatea Administrației Publice Centrale pentru Planificare Teritorială specificându-se că doar acesta întocmește regulamente cadru de urbanism arhitectură și peisaj care se aprobă prin hotărâre a Guvernului și se detaliază ulterior prin PUG -uri pentru teritoriile identificate nicidecum prin alte regulamente de urbanism de sine stătătoare.
„Art. 18. - (1) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei este autoritatea administraţiei publice centrale pentru planificare teritorială, amenajarea teritoriului şi urbanism, având în această calitate următoarele atribuţii:
a) elaborarea, sub coordonarea primului-ministru, a Strategiei de dezvoltare teritorială a României şi a politicilor publice în conformitate cu obiectivele acesteia;
b) elaborarea secţiunilor Planului de amenajare a teritoriului naţional; c) elaborarea Planului de amenajare a teritoriului zonal regional, structurat în secţiuni pentru fiecare regiune de dezvoltare, care fundamentează planurile de dezvoltare regională;
c 1 ) iniţierea şi coordonarea elaborării sau actualizării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele care cuprind monumente istorice înscrise în lista patrimoniului mondial;
c 2 ) identificarea, delimitarea şi stabilirea prin hotărâre a Guvernului, cu consultarea autorităţii administraţiei publice centrale responsabile din domeniul mediului, a celei responsabile din domeniul culturii şi patrimoniului naţional, după caz, precum şi a autorităţilor administraţiei publice locale, a teritoriilor cu valoare remarcabilă prin caracterul lor de unicitate şi coerenţă peisageră, teritorii având valoare particulară în materie de arhitectură şi patrimoniu natural sau construit ori fiind mărturii ale modurilor de viaţă, de locuire sau de activitate şi ale tradiţiilor industriale, artizanale, agricole ori forestiere; 7
c 3 ) întocmirea de regulamente-cadru de urbanism, arhitectură şi peisaj, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului şi se detaliază ulterior prin planurile urbanistice generale, pentru teritoriile identificate la lit. c2 ), în vederea conservării şi punerii în valoare a acestora şi a păstrării identităţii locale;
c 4 ) «abrogat»
c 5 ) iniţierea planurilor de amenajare a teritoriului zonal regional care fundamentează din punct de vedere teritorial planurile de dezvoltare regională;
d) elaborarea Regulamentului general de urbanism;
e) avizarea proiectelor de acte normative referitoare la activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
f) colaborarea cu ministerele, precum şi cu celelalte organe ale administraţiei publice centrale, pentru fundamentarea, din punct de vedere al amenajării teritoriului şi al urbanismului, a programelor strategice sectoriale;
g) colaborarea cu consiliile pentru dezvoltare regională, cu consiliile judeţene şi consiliile locale, precum şi urmărirea modului în care se aplică programele guvernamentale, Strategia de dezvoltare teritorială şi liniile directoare ale acesteia, planurile de amenajarea teritoriului şi urbanism, la nivel regional, judeţean şi local. h) avizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, potrivit competenţelor stabilite prin prezenta lege.
(2) În vederea asigurării coerenţei măsurilor de dezvoltare regională în ansamblul dezvoltării teritoriului naţional, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei:
a) va desemna un reprezentant în Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regională;
b) va desemna câte un reprezentant fără drept de vot, care va face parte din consiliile pentru dezvoltare regională;
c) va delega din cadrul structurilor proprii, pentru agenţiile de dezvoltare regională, cel puţin un specialist în amenajarea teritoriului şi urbanism.)”
2.3 Se incalca deasemenea și Art. 25 în care se specifică faptul că Consiliul Local coordonează și răspunde de întreaga activitate de urbanism desfășurată pe teritoriul unității administrative, specificându-se în Lege că prin acesta se asigură respectarea prevederilor cuprinse în documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism ori niciuna din aceste documentații nu prevede regulamente de sine stătătoare de construire pe dealuri.
„Art. 25. –
(1) Consiliul local coordonează şi răspunde de întreaga activitate de urbanism desfăşurată pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale şi asigură respectarea prevederilor cuprinse în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate, pentru realizarea programului de dezvoltare urbanistică a localităţilor componente ale comunei sau oraşului
(2) Consiliul local cooperează cu consiliul judeţean şi este sprijinit de acesta în activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism.”
2.4 De asemenea în Art. 27 se specifică în îndeplinirea atribuțiilor sale în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului Consiliul Local asigură elaborarea de planuri urbanistice nicidecum că asigură votarea unor regulamente care adaugă la lege , deasemenea primarul poate supune aprobarii Consiliului Local doar documentatii de urbansim si nu regulamente .
„Art. 27. –
(1) În îndeplinirea atribuţiilor sale în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului consiliul local utilizează informaţii din toate domeniile de activitate economico-socială.
(2) Serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, agenţii economici, organismele şi organizaţiile neguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea la nivel local au obligaţia să furnizeze cu titlu gratuit informaţiile necesare în vederea desfăşurării activităţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel local.
Art. 27*1 . - Primarul/Primarul general al municipiului Bucureşti, prin structura responsabilă cu urbanismul condusă de arhitectul-şef din cadrul aparatului de specialitate, are următoarele atribuţii în domeniul urbanismului: 11
a) asigură elaborarea de proiecte de strategii de dezvoltare urbană şi teritorială şi le supune aprobării consiliului local/general;
b) asigură elaborarea planurilor urbanistice aflate în competenţa autorităţilor publice locale, în conformitate cu prevederile legii;
c) supune aprobării consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în baza referatului tehnic al arhitectuluişef, documentaţiile de urbanism, indiferent de iniţiator;
d) acţionează pentru respectarea şi punerea în practică a prevederilor documentaţiilor de urbanism aprobate.
2.5. De asemenea se încalca și Art. 31 , 31*1, 31*2 , 31*3 în care se specifică faptul că Certificatul de Urbanism se eliberează în baza documentațiilor de urbanism aprobate, în cazul de față în certificatele de umanism urmând a se specifica că trebuie respectat și acest regulament în măsura în care este nevoie de o nouă documentație de urbanism.
„Art. 31. - Certificatul de urbanism cuprinde următoarele elemente privind:
a) regimul juridic al imobilului - dreptul de proprietate asupra imobilului şi servituţile de utilitate publică care grevează asupra acestuia; situarea imobilului - teren şi/sau construcţiile aferente - în intravilan sau extravilan; prevederi ale documentaţiilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului - zone protejate, interdicţii definitive sau temporare de construire -, dacă acesta este înscris în Lista cuprinzând monumentele istorice din România şi asupra căruia, în cazul vânzării, este necesară exercitarea dreptului de preempţiune a statului potrivit legii, precum şi altele prevăzute de lege. Informaţiile privind dreptul de proprietate şi dezmembrările acestuia vor fi preluate din cartea funciară, conform extrasului de carte funciară pentru informare;
b) regimul economic al imobilului - folosinţa actuală, extrasul din regulamentul local de urbanism aferent planului urbanistic în vigoare la data emiterii, privind funcţiuni permise sau interzise, reglementări fiscale specifice localităţii sau zonei;
c) regimul tehnic al imobilului - extras din regulamentul local aferent documentaţiei de urbanism aprobate în vigoare, cu precizarea documentaţiei de urbanism în vigoare la data emiterii, a numărului hotărârii de aprobare şi, după caz, perioada de valabilitate, procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului, dimensiunile minime şi maxime ale parcelelor, echiparea cu utilităţi, edificabil admis pe parcelă, circulaţii şi accesuri pietonale şi auto, parcaje necesare, alinierea terenului şi a construcţiilor faţă de străzile adiacente terenului, înălţimea minimă şi maximă admisă;
d) regimul de actualizare/modificare a documentaţiilor de urbanism şi a regulamentelor locale aferent - în cazul în care intenţia sa nu se încadrează în prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate, informarea solicitantului cu privire la:
1. imposibilitatea modificării prevederilor documentaţiilor aprobate;
2. necesitatea obţinerii unui aviz de oportunitate în condiţiile prezentei legi;
3. posibilitatea elaborării unei documentaţii de urbanism modificatoare, fără aviz de oportunitate conform prezentei legi.
Art. 31*1 . - (1) Dreptul de construire se acordă potrivit prevederilor legale, cu respectarea documentaţiilor de urbanism şi regulamentelor locale de urbanism aferente, aprobate potrivit prezentei legi.
(2) Schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit legii, poate fi condiţionată de asigurarea căilor de acces, a dotărilor publice şi echipamentelor tehnice necesare funcţionării coerente a zonei.
(3) În cazul parcelelor cu geometrii neregulate, incompatibile cu structura şi parametrii zonei proiectaţi prin documentaţiile de urbanism sau amenajare a teritoriului, schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit legii, poate 14 fi condiţionată de modificarea limitelor parcelelor respective, cu acordul proprietarilor, prin reconfigurarea acestora pe baza unui plan urbanistic zonal, aprobat potrivit legii, cu actualizarea ulterioară a planului cadastral al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, respectiv a evidenţelor de carte funciară.
(4) La emiterea autorizaţiei de construire de către autoritatea publică competentă, pe lângă prevederile documentaţiilor de urbanism şi ale regulamentelor locale de urbanism aferente acestora, vor fi avute în vedere următoarele aspecte:
a) existenţa unui risc privind securitatea, sănătatea oamenilor sau neîndeplinirea condiţiilor de salubritate minimă;
b) prezenţa unor vestigii arheologice. Autorităţile abilitate eliberează Certificatul de descărcare de sarcină arheologică sau instituie restricţii prin avizul eliberat, în termen de 3 luni de la înaintarea de către beneficiar/finanţator a Raportului de cercetare arheologică, elaborat în urma finalizării cercetărilor;
c) existenţa riscului de încălcare a normelor de protecţie a mediului; d) existenţa riscului de a afecta negativ patrimoniul construit, patrimoniul natural sau peisaje valoroase - recunoscute şi protejate potrivit legii;
e) existenţa riscurilor naturale de inundaţii sau alunecări de teren;
f) evidenţierea unor riscuri naturale şi/sau antropice care nu au fost luate în considerare cu prilejul elaborării documentaţiilor de urbanism aprobate anterior pentru teritoriul respectiv.
(5) Pentru terenul trecut în intravilan în baza prevederilor Planului urbanistic general nu este necesară scoaterea din circuitul agricol.
Art. 31*2 . - În baza prevederilor Planului urbanistic general, autorizaţiile de construire se emit direct pentru zonele pentru care există reglementări privind regimul juridic, economic şi tehnic al imobilelor, cuprinse în Regulamentul local de urbanism - R.L.U., aferent acestuia.
Art. 31*3 . - Zonele asupra cărora s-a instituit un anumit regim de protecţie sau interdicţie, care nu pot fi suficient reglementate prin Planul urbanistic general, se vor evidenţia/delimita în cadrul acestuia în vederea detalierii prin planuri urbanistice zonale”
Ori in PUG Brasov nu sunt descrise aceste „ zone sensibile” .
2.6. De asemenea la Alin. 4 al aceluiași articol se specifică faptul că la emiterea autorizației de construire , pe lângă prevederile documentației de urbanism și ale regulamentului local românesc aferente acestora vor fi avute în vedere și existența unor riscuri și prezența unor vestigii , nicăieri la acest Alineat 4 nu se vorbește de respectarea unor regulamente de sine stătătoare sau a altor puncte în care să se găsească acest regulament.
(4) La emiterea autorizaţiei de construire de către autoritatea publică competentă, pe lângă prevederile documentaţiilor de urbanism şi ale regulamentelor locale de urbanism aferente acestora, vor fi avute în vedere următoarele aspecte:
a) existenţa unui risc privind securitatea, sănătatea oamenilor sau neîndeplinirea condiţiilor de salubritate minimă;
b) prezenţa unor vestigii arheologice. Autorităţile abilitate eliberează Certificatul de descărcare de sarcină arheologică sau instituie restricţii prin avizul eliberat, în termen de 3 luni de la înaintarea de către beneficiar/finanţator a Raportului de cercetare arheologică, elaborat în urma finalizării cercetărilor; c) existenţa riscului de încălcare a normelor de protecţie a mediului;
d) existenţa riscului de a afecta negativ patrimoniul construit, patrimoniul natural sau peisaje valoroase - recunoscute şi protejate potrivit legii;
e) existenţa riscurilor naturale de inundaţii sau alunecări de teren;
f) evidenţierea unor riscuri naturale şi/sau antropice care nu au fost luate în considerare cu prilejul elaborării documentaţiilor de urbanism aprobate anterior pentru teritoriul respectiv”
2.7 Art. 31 indice 2 se specifică faptul că în baza PUG autorizațiile se emit direct pentru zonele în care rezistă reglementări iar pentru zonele unde este un anumit regim de protecție acestea se vor evidenția în PUG , ori acest regim pe care se dorește a fi introdus prin acest regulament nu este prevăzut în PUG în nici o zonă.
„Art. 31*2 . - În baza prevederilor Planului urbanistic general, autorizaţiile de construire se emit direct pentru zonele pentru care există reglementări privind regimul juridic, economic şi tehnic al imobilelor, cuprinse în Regulamentul local de urbanism - R.L.U., aferent acestuia”
2.8 Sunt încălcate și prevederile Art. 32 unde la Alin. 1 se specifică faptul că în cazul in care prin cererea de emitere a certificatului de urbanism se solicită o modificare de la prevederile documentației de urbanism aprobate , există variante de a respinge în mod justificat aceasta cerere de modificare , adică mai exact dacă PUZ-ul prevede un regim de înălțime de 12 m față de terenul natural Primăria poate respinge această cerere interzicând modificările. In realitate până acum PUZ-urile nu au fost respectate emițându- se autorizați de construcție cu mai mult de patru etaje supraterane cât prevede PUZ -ul.
„Art. 32. –
(1) În cazul în care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicită o modificare de la prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate pentru zona respectivă sau dacă condiţiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investiţii o impun, autoritatea publică locală are dreptul ca, după caz, prin certificatul de urbanism:
a) să respingă în mod justificat cererea de modificare a prevederilor documentaţiilor de urbanism aprobate;
b) să condiţioneze autorizarea investiţiei de elaborarea şi aprobarea de către autoritatea publică locală competentă a unui plan urbanistic zonal; 15
c) să condiţioneze autorizarea investiţiei de aprobarea de către autoritatea publică competentă a unui plan urbanistic zonal, elaborat şi finanţat prin grija persoanelor fizice şi/sau juridice interesate, numai în baza unui aviz prealabil de oportunitate întocmit de structura specializată condusă de arhitectul-şef şi aprobat, după caz, conform competenţei: - de primarul localităţii; - de primarul general al municipiului Bucureşti; - de preşedintele consiliului judeţean, cu avizul prealabil al primarului localităţilor interesate, doar în cazul în care teritoriul reglementat implică cel puţin două unităţi administrativ-teritoriale;
d) să solicite elaborarea unui plan urbanistic de detaliu; e) să permită întocmirea documentaţiei tehnice pentru autorizaţia de construire, fără elaborarea unei documentaţii de urbanism, în situaţia construirii pe o parcelă în cadrul unui front preexistent, în care clădirile de pe parcelele adiacente au acelaşi regim de înălţime cu cel solicitat.
(2) În lipsa existenţei structurilor de specialitate menţionate, avizul de oportunitate va fi emis de structurile responsabile cu urbanismul din cadrul consiliilor judeţene şi aprobat de preşedintele consiliului judeţean.
(3) Avizul de oportunitate se emite în baza unei solicitări scrise cuprinzând următoarele elemente:
a) piese scrise, respectiv memoriu tehnic explicativ, care va cuprinde prezentarea investiţiei/operaţiunii propuse, indicatorii propuşi, modul de integrare a acesteia în zonă, prezentarea consecinţelor economice şi sociale la nivelul unităţii teritoriale de referinţă, categoriile de costuri ce vor fi suportate de investitorii privaţi şi categoriile de costuri ce vor cădea în sarcina autorităţii publice locale;
b) piese desenate, respectiv încadrarea în zonă, plan topografic/cadastral, cu zona de studiu, conceptul propus - plan de situaţie cu prezentarea funcţiunilor, a vecinătăţilor, modul de asigurare a accesurilor şi utilităţilor.
(4) Prin avizul de oportunitate se stabilesc următoarele:
a) teritoriul care urmează să fie reglementat prin Planul urbanistic zonal;
b) categoriile funcţionale ale dezvoltării şi eventualele servituţi;
c) indicatorii urbanistici obligatorii - limitele minime şi maxime;
d) dotările de interes public necesare, asigurarea accesurilor, parcajelor, utilităţilor; e) capacităţile de transport admise.
(5) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b) şi c) se pot aduce următoarele modificări reglementărilor din Planul urbanistic general:
a) prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei;
b) prin Planul urbanistic de detaliu se stabilesc reglementări cu privire la accesurile auto şi pietonale, retragerile faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, conformarea arhitectural-volumetrică, modul de ocupare a terenului, designul spaţiilor publice, după caz, reglementări cuprinse în ilustrarea urbanistică, parte integrantă din documentaţia de urbanism.
(6) După aprobarea Planului urbanistic zonal sau, după caz, a Planului urbanistic de detaliu se poate întocmi documentaţia tehnică în vederea obţinerii autorizaţiei de construire.
(7) Modificarea prin planuri urbanistice zonale de zone ale unei unităţi teritoriale de referinţă, stabilite prin reglementări aprobate prin Planul urbanistic general, poate fi finanţată de persoane juridice şi/sau fizice. În această situaţie, coeficientul de utilizare a terenului (CUT) propus de noua reglementare nu îl va putea depăşi pe cel aprobat iniţial cu mai mult de 20%, o singură dată.
(8) Prevederile alin. (7) referitoare la coeficientul de utilizare a terenului nu se aplică pentru planurile urbanistice zonale destinate zonelor de interes economic, respectiv constituirii de parcuri industriale, parcuri tehnologice, supermagazine, hipermagazine, parcuri comerciale, zone de servicii şi altele asemenea.
(9) Planurile urbanistice zonale pentru zone construite protejate în integralitatea lor nu pot fi modificate prin alte planuri urbanistice decât cele elaborate de către autorităţile publice locale.
(10) Prin excepţie de la prevederile alin. (9), sunt admise documentaţii de urbanism elaborate în baza unui aviz de oportunitate, iniţiate de persoane fizice şi juridice, care conţin modificări ale indicatorilor urbanistici în limita a maximum 20% şi care nu modifică caracterul general al zonei.”
2.9 În continuare la Alin. 4 se specifică faptul că chiar și dacă este nevoie de documentația de urbanism , prin avizul de oportunitate se stabilesc mai multe aspecte cu privire la teritoriul ce urmează a fi reglementat prin indicii urbanistici maximali , nu cu ce nu tebuia făcut prin acest regulament.
„(4) ) Prin avizul de oportunitate se stabilesc următoarele:
a) teritoriul care urmează să fie reglementat prin Planul urbanistic zonal;
b) categoriile funcţionale ale dezvoltării şi eventualele servituţi;
c) indicatorii urbanistici obligatorii - limitele minime şi maxime;
d) dotările de interes public necesare, asigurarea accesurilor, parcajelor, utilităţilor;
e) capacităţile de transport admise. „
2.10 De asemenea este încălcat și Art. 39 în care se specifică faptul că prin documentație de urbanism se înțelege doar Regulamentul General de Urbanism și Regulamente Locale de Urbanism aferente unor documentații de urbanism nicidecum de sine stătătoare.
„Art. 39.
(1) În sensul prezentei legi, prin documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism se înţelege planurile de amenajare a teritoriului, planurile de urbanism, Regulamentul general de urbanism şi regulamentele locale de urbanism, avizate şi aprobate conform prezentei legi.
(2) Documentaţiile de amenajare a teritoriului cuprind propuneri cu caracter director, iar documentaţiile de urbanism cuprind reglementări operaţionale.
(3) Propunerile cu caracter director stabilesc strategiile şi direcţiile principale de evoluţie a unui teritoriu la diverse niveluri de complexitate. Ele sunt detaliate prin reglementări specifice în limitele teritoriilor administrative ale oraşelor şi comunelor.
(4) Prevederile cu caracter director cuprinse în documentaţiile de amenajare a teritoriului aprobate sunt obligatorii pentru toate autorităţile administraţiei publice, iar cele cu caracter de reglementare, pentru toate persoanele fizice şi juridice.”
2.11. O dovadă în plus la faptul că acest regulament este ilegal este și Art. 40 în care se specifică care sunt documentațiile de amenajarea teritoriului , printre acestea negăsindu se noțiunea de regulament de sine stătător.
„Art. 40. - Documentaţiile de amenajare a teritoriului sunt următoarele:
a) Planul de amenajare a teritoriului naţional;
b) Planul de amenajare a teritoriului zonal;
c) Planul de amenajare a teritoriului judeţean.”
2.12 De asemenea este încalcat și Art. 44 în care se specifică faptul că documentațiile de umanism sunt rezultatul unui proces de planificare urbană referitoare la un teritoriu determinat , în situația de față PUG-ul Brașovului ce tocmai a fost prelungit în anul 2021 . La Alin.3 se specifică faptul că documentația de umanism are ” caracter de reglementare specifică” și stabilesc reguli ce se aplică direct , în niciun caz nefiind vorba de a stabili reguli prin alte regulamente de sine stătătoare.
„Art. 44. –
(1) Documentaţiile de urbanism sunt rezultatul unui proces de planificare urbană referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaţia existentă şi se stabilesc obiectivele, acţiunile, procesele şi măsurile de amenajare şi de dezvoltare durabilă a localităţilor. Documentaţiile de urbanism se elaborează de către colective interdisciplinare formate din specialişti atestaţi în condiţiile legii.
(2) Documentaţiile de urbanism transpun la nivelul localităţilor urbane şi rurale propunerile cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului naţional, zonal şi judeţean.
(3) Documentaţiile de urbanism au caracter de reglementare specifică şi stabilesc reguli ce se aplică direct asupra localităţilor şi părţilor din acestea până la nivelul parcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru eliberarea certificatelor de urbanism..”
2.13 Articolul 45 de asemenea încălcat subliniază din nou care sunt documentațiile de urbanism , specificând faptul că acestea au regulamente locale aferente. Nicăieri nu este descris regulament de sine stătător.
„Art. 45. - Documentaţiile de urbanism sunt următoarele:
a) Planul urbanistic general şi regulamentul local aferent acestuia;
b) Planul urbanistic zonal şi regulamentul local aferent acestuia;
c) Planul urbanistic de detaliu”.
2.14 Articolul 46 de asemenea încălcat subliniază, faptul actualizarea sau prelungirea PUG-ului se realizează în baza analizei informațiilor statistice disponibile privind dinamica economică socială și teritorială , insa în anul 2021 PUG-ul Brasovului a fost prelungit având și avizul Ministerului Dezvoltării și Administrației Publice conform Alin. 2 lit. b ) , iar stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intavilan se stabilește prin PUG , deci nicidecum prin acest asa zis regulament.
„Art. 46. -
(1) Planul urbanistic general are atât caracter director şi strategic, cât şi caracter de reglementare şi reprezintă principalul instrument de planificare operaţională, constituind baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate administrativ-teritorială trebuie să îşi actualizeze la maximum 10 ani Planul urbanistic general în funcţie de evoluţia previzibilă a factorilor sociali, geografici, economici, culturali şi a necesităţilor locale.
(1*1 ) «abrogat»
(1*2 ) «abrogat» 25
(1*3 ) Termenul de valabilitate a Planului urbanistic general se prelungeşte, pe bază de hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, până la intrarea în vigoare a noului plan urbanistic general, cu condiţia iniţierii demersurilor de elaborare/actualizare a planului urbanistic general înainte de expirarea termenului de valabilitate.
(1*4 ) «abrogat»
(1*5 ) «abrogat»
(1*6 ) Actualizarea Planului urbanistic general reprezintă revizuirea reglementărilor urbanistice, a indicatorilor urbanistici propuşi şi a prevederilor planului iniţial prin aducerea acestora în acord cu legislaţia în vigoare, tendinţele de dezvoltare şi cerinţele de dezvoltare durabilă socioeconomice şi de mediu actuale, precum şi actualizarea listei de proiecte de investiţii necesare pentru implementarea viziunii de dezvoltare, în baza unor studii de specialitate şi a analizei gradului de implementare a planurilor urbanistice în vigoare şi a impactului acestora la nivelul localităţii, dacă este cazul.
(1*7 ) Iniţierea demersurilor de actualizare a Planului urbanistic general sau de prelungire a valabilităţii documentaţiei în vigoare se aprobă prin hotărâre a Consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, la propunerea primarului/primarului general al municipiului Bucureşti, pe baza referatului de specialitate al arhitectului-şef.
(1*8 ) Propunerea justificată de actualizare sau de prelungire a valabilităţii documentaţiei de urbanism se realizează în baza analizei informaţiilor statistice disponibile privind dinamica economică, socială şi teritorială, în baza studiilor de specialitate existente, precum şi în raport cu strategiile şi programele de dezvoltare de la nivel local, judeţean şi/sau naţional aprobate şi se avizează: a) de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, pentru municipii şi pentru unităţile administrativteritoriale din zonele funcţionale ale acestora; b) de către consiliile judeţene, pentru oraşe şi comune, altele decât cele prevăzute la lit. a).
(2) Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unităţi administrativ-teritoriale de bază, cu privire la:
a) stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al localităţii;
b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
c) zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie;
d) delimitarea zonelor afectate de servituţi publice;
e) modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
f) stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice şi a siturilor arheologice reperate;
f 1 ) zonele care au instituite un regim special de protecţie prevăzut în legislaţia în vigoare; 26
g) formele de proprietate şi circulaţia juridică a terenurilor;
h) precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate şi plantate.
i) zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor în aceste zone.
j) zone de risc datorate unor depozitări istorice de deşeuri.
(3) Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la:
a) evoluţia în perspectivă a localităţii;
b) direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu;
c) traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului naţional, zonal şi judeţean.
d) zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor în aceste zone.
e) lista principalelor proiecte de dezvoltare şi restructurare;
f) stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de construire;
g) delimitarea zonelor în care se preconizează operaţiuni urbanistice de regenerare urbană.
(4) Planul urbanistic general se elaborează în baza strategiei de dezvoltare a localităţii şi se corelează cu bugetul şi programele de investiţii publice ale localităţii, în vederea implementării prevederilor obiectivelor de utilitate publică.
(5) Prin Planul urbanistic general se identifică zone pentru care se pot institui reglementări ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu şi de la care nu se pot acorda derogări. Aceste reglementări se formulează cu claritate în Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general.
(6) Prevederile alin. (5) se aplică în mod obligatoriu zonelor asupra cărora este instituit un regim special de protecţie prevăzut în legislaţia în vigoare.
(7) În vederea unei utilizări coerente şi raţionale a teritoriului localităţilor, zonele cu coeficienţi de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin Planul urbanistic general şi regulamentul local aferent. (8) Planul urbanistic general pentru intravilan se întocmeşte în format digital, pe suport grafic, la scări 1/1.000 - 1/5.000, după caz, iar în format analogic, la scara 1/5.000. Suportul topografic al planului de ansamblu al unităţii administrativteritoriale este la scara 1/25.000, furnizat de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară. Actualizarea suportului se poate face de către autorităţile administraţiei publice locale interesate, cu condiţia avizării acestuia de către oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară, pe baza măsurătorilor sau pe baza ortofotoplanurilor. 27
Art. 46*1 . - Planul urbanistic general cuprinde piese scrise şi desenate cu privire la:
a) diagnosticul prospectiv, realizat pe baza analizei evoluţiei istorice, precum şi a previziunilor economice şi demografice, precizând nevoile identificate în materie de dezvoltare economică, socială şi culturală, de amenajare a spaţiului, de mediu, locuire, transport, spaţii şi echipamente publice şi servicii;
b) strategia de dezvoltare spaţială a localităţii;
c) regulamentul local de urbanism aferent acestuia;
d) planul de acţiune pentru implementare şi programul de investiţii publice. e) planul de mobilitate urbană.”
Specificandu-se in legislatie că Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG este cel care definește termenul reglementat prin PUG.
2.15 Hotararea incalcă și Art. 49 unde se specifică faptul că Regulamentul General de Urbanism reprezintă sistemul de norme tehnice , juridice și economice care stă la baza elaborării Planului de Urbanism precum și a Regulamentelor Locale de Urbanism aferente acestora, deci per-a contrario se înțelege că nu poate ca fiecare UAT să și facă un regulament de urbanism propriu.
De asemenea în continuare acest articol subliniază faptul că Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG pentru întregul UAT este cel ce reglementează zona , nicidecum unul de sine stătător diferit de cel al PUG-ului.
„Art. 49. –
(1) Regulamentul general de urbanism reprezintă sistemul de norme tehnice, juridice şi economice care stă la baza elaborării planurilor de urbanism, precum şi a regulamentelor locale de urbanism.
(2) Regulamentul local de urbanism pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, aferent Planului urbanistic general, sau pentru o parte a acesteia, aferent Planului urbanistic zonal, cuprinde şi detaliază prevederile referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum şi de amplasare, dimensionare şi realizare a volumelor construite, amenajărilor şi plantaţiilor, materiale şi culori, pe zone, în conformitate cu caracteristicile arhitectural-urbanistice ale acestora, stabilite în baza unui studiu de specialitate. 30
(3) După aprobare Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal şi Planul urbanistic de detaliu împreună cu regulamentele locale de urbanism aferente sunt opozabile în justiţie.
(4) Prevederile regulamentelor locale de urbanism sunt diferenţiate pentru fiecare unitate teritorială de referinţă, zonă şi subzonă a acesteia”
2.16. Se incalca Articolul 57 secțiunea (1) în ceea ce privește participarea publicului la activitățile de amenajare a teritoriului deoarece PUG-ul Brașovului și PUZ-urile ce reglementează zonele respective au fost în dezbatere publică , iar acest regulament în forma în care a fost votată nici măcar nu a fost pus în dezbatere publică , el primind un amendament din partea grupului PSD chiar în ziua în care a fost votat , amendament dealtfel ilegal deoareca nu a fost supus dezbaterii publice.
„Art. 57. –
(1) Participarea publicului la activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism constă în implicarea acestuia în toate etapele procesului decizional referitor la activităţile de amenajare a teritoriului şi urbanism.
(2) Participarea publicului asigură dreptul acestuia la informare, consultare şi acces la justiţie, referitor la activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, potrivit legii, pe tot parcursul elaborării strategiilor şi documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, conform metodologiei stabilite de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei şi în corelare cu procedurile specifice ce decurg din legislaţia de mediu.”
2.17 Incalcarea Articolul 58 este evidentă deoarece Administrația publică locală nu a supus dezbaterii publice amendamentul propus de PSD chiar în ziua votării.
„Art. 58. - Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale au responsabilitatea organizării, desfăşurării şi finanţării procesului de participare a publicului în cadrul activităţilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism.”
2.18 Articolul 59 este și el încălcat deoarece publicul nu a fost informat cu privire la modul în care acest regulament va fi implementat și nici cu privire la obiectivele dezvoltării economico- sociale diferite față de cele de acum doi ani când a fost prelungit PUG-ul.
„Art. 59. - Informarea publicului este activitatea prin care autorităţile administraţiei publice fac publice:
a) obiectivele dezvoltării economico-sociale privind amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor;
b) conţinutul strategiilor de dezvoltare teritorială şi a documentaţiilor de urbanism care urmează a fi supuse aprobării, precum şi al documentaţiilor aprobate, potrivit legii;
c) rezultatele consultării publicului;
d) deciziile adoptate;
e) modul de implementare a deciziilor.”
2.19 Articolul 60 este deasemenea încălcat deoarece publicul nu a fost consultat cu privire la amendamentul adus de PSD chiar în ziua votării a acestui regulament .
„
Art. 60. - Consultarea publicului este procesul prin care autorităţile administraţiei publice centrale şi locale colectează şi iau în considerare opţiunile şi opiniile publicului privind obiectivele dezvoltării economico-sociale privind amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor, prevederile strategiilor de dezvoltare teritorială şi ale programelor de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor.”
3) Legat de incalcarea Ordinul 233/2016 (Normele de aplicare ale Legii 350/2001)
3.1 Se încalca Articolul 20 în care se specifică faptul că fundamentarea propunerilor din cadrul documentațiilor de urbansim se realizează pe baza studiului de fundamentare , care sunt lucrări de specialitate , ori în cazul de față este vorba de o propunere ce nu face parte din cadrul unei documentații de urbanism , deci nu are studii de fundamentare făcute de personal de specialitate respectiv nu este delimitata aceasta zona „ in panta „ .
„Articolul 20
(1) Fundamentarea propunerilor din cadrul documentațiilor se realizează pe baza studiilor de fundamentare, care sunt lucrări de specialitate prin care se realizează analize și propuneri de soluționare a problemelor teritoriului și localităților, pe domenii, rezultatele acestora având drept scop susținerea propunerilor de reglementare a modului de dezvoltare a unităților administrativ-teritoriale, care se formulează prin documentația de bază.
(2) Studiile de fundamentare trebuie să prezinte concluzii pe bază de analiză de date actualizate, cu o vechime de maximum 3 ani față de data elaborării. Pot fi folosite studii, cercetări și proiecte anterioare numai în situația în care informațiile oferite de acestea nu și-au pierdut valabilitatea.
(3) După specificul lor, studiile de fundamentare sunt:
a) studii de fundamentare cu caracter analitic, care privesc evoluția teritoriului și localităților, caracteristicile acestora și propuneri de dezvoltare în domeniul realizat:
(i) evoluția teritoriului și localității din punct de vedere istoric, cultural, demografic, economic, etnografic, urbanistic și arhitectural;
(ii) organizarea circulației și transporturilor;
(iii) condiții geotehnice și hidrogeologice;
(iv) studii climatice, pedologice și ecologice;
(v) stabilirea și delimitarea zonelor de risc natural și antropic;
(vi) stabilirea zonelor protejate naturale și construite;
(vii) tipuri de proprietate asupra imobilelor;
(viii) echiparea tehnico-edilitară;
(ix) valorificarea potențialului turistic sau balnear;
b) studiile de fundamentare cu caracter prospectiv reprezintă elaborarea unor prognoze, scenarii sau alternative pentru diferitele domenii sectoriale, privind evoluția populației, evoluția activităților, evoluția mișcării în teritoriu a activilor, reconversia forței de muncă etc.
(4) Pentru toate categoriile de studii de fundamentare, demersul elaborării va fi structurat astfel:
a) delimitarea obiectivului studiat;
b) analiza critică a situației existente;
c) evidențierea disfuncționalităților și priorități de intervenție;
d) propuneri de eliminare/diminuare a disfuncționalităților;
e) prognoze, scenarii sau alternative de dezvoltare.
(5) Fiecare studiu de fundamentare se finalizează cu o sinteză, axată în principal pe diagnosticarea disfuncționalităților și pe formularea propunerilor de eliminare/diminuare a acestora și de valorificare a potențialului.
(6) Elaboratorul documentației de amenajare a teritoriului sau de urbanism are obligația de a corela toate concluziile studiilor de fundamentare și de a genera o concepție unitară de amenajare a teritoriului și dezvoltare durabilă și competitivă a unităților administrativ-teritoriale.”
3.2. Este încălcat și Articolul 21 în care se specifică procesul elaborării documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism nicăieri la literele (a) –(i) negasindu-se specificat faptul că acestea ar putea fi constrânse printr-un anumit „regulament de construire pe terenuri in panta ”
„Articolul 21
(1) Procesul elaborării documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism implică parcurgerea următoarelor etape:
a) inițierea elaborării documentațiilor de amenajare a teritoriului sau de urbanism;
b) contractarea elaborării documentației în condițiile legii;
c) elaborarea studiilor de fundamentare;
d) elaborarea analizei diagnostic multicriteriale integrate;
e) elaborarea formei preliminare a documentației de amenajare a teritoriului sau de urbanism;
f) obținerea de avize și/sau acorduri;
g) redactarea finală a documentației de amenajare a teritoriului sau de urbanism - cu introducerea tuturor observațiilor din avize și/sau acorduri;
h) aprobarea propunerii de documentație de amenajare a teritoriului sau de urbanism de către autoritatea administrației publice locale competente;
i) asigurarea caracterului public al documentației de amenajare a teritoriului sau de urbanism aprobate, conform legii”
3.3 Regulamentul încalca și Articolul 23 deoarece în urmă cu doi ani a fost prelungit PUG -ul Brașovului avizat de către aceleași autorități ce au votat acest regulament și primind avizul Ministerului Dezvoltării în care există informații statistice disponibile privind dinamica economică socială și teritorială respectiv tendință de dezvoltare , ori în măsura în care acest regulament se dorește a fi aprobat nu trebuia prelungit PUG-ul ci trebuia actualizat cu un nou PUG.
„Articolul 23
(1)Lista avizelor și acordurilor necesare în vederea aprobării documentațiilor de amenajarea teritoriului se stabilește cu respectarea prevederilor legale în vigoare din domeniul amenajării teritoriului și urbanismului și domeniile conexe, în concordanță cu specificul teritoriului care face obiectul documentației de amenajare a teritoriului. Pentru documentațiile de tip P.U.G. lista avizelor și acordurilor necesare în vederea aprobării se stabilește prin consultarea structurii de specialitate de la nivel județean.
(2) Propunerea de actualizare sau de prelungire a valabilității planului urbanistic general se avizează de către autoritățile publice de la nivel central sau județean, după caz, în baza referatului întocmit de către unitățile administrativ-teritoriale, care va cuprinde analiza informațiilor statistice disponibile privind dinamica economică, socială și teritorială, respectiv tendințele de dezvoltare identificate în baza studiilor de specialitate existente, precum și în raport cu strategiile și programele de dezvoltare de la nivel local, județean și/sau național aprobate. Pentru actualizarea documentației de tip P.U.G., referatul va mai cuprinde prevederile din documentația existentă ce necesită a fi modificate/completate și graficul de elaborare a documentației de actualizare.”
3.4 De altfel prin Articolul 24 în care se specifică faptul că documentațiile de amenajarea teritoriului au caracter strategic și director , specifică faptul că în procedura de avizare a acestei categorii de documentație se interzice solicitarea de detalieri care nu sunt prevăzute expres de Lege, adică exact ceea ce cere acest regulament detalieri care adaugă la Lege.
„Articolul 24
Întrucât documentațiile de amenajare a teritoriului au caracter strategic și director, care nu implică detalieri tehnice și nu se referă la investiții localizate precis în teritoriu, în procedura de avizare a acestei categorii de documentații, se interzice solicitarea de detalieri care nu sunt expres prevăzute de lege, precum detalieri tehnice și condiționarea avizării de elaborarea de studii nespecifice domeniului amenajării teritoriului.”
3.5. O dovadă în plus a faptului că acest regulament este ilegal este și Articolul 31 coroborat cu faptul că în anul 2021 PUG- ul Brașovului a fost prelungit și nu actualizat , ori în măsura în care se produceau modificări importante în cadrul legislativ sau pe plan local era obligatorie actualizarea PUG -ului si nicidecum prelungirea acestuia . Faptul că acesta a fost prelungit dovedește că nu există modificări importante pentru a revizui reglementările urbanistice existente prin indicii umanistici propuși.
„Articolul 31
(1) Actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism este obligatorie în situația în care:
a) expiră termenul de valabilitate al documentației;
b) ulterior aprobării au apărut schimbări importante ale elementelor care au stat la baza elaborării documentației: noi elemente cu caracter director ce decurg din strategii naționale sau regionale, oportunitatea realizării unei/unor investiții majore cu implicații asupra unor părți determinante ale teritoriului reglementat prin planurile de amenajare a teritoriului sau de urbanism;
c) se produc modificări importante în cadrul legislativ de specialitate și/sau general, modificări care fac inoperante prevederile documentațiilor aprobate, în vigoare.
(2) Actualizarea P.U.G. reprezintă revizuirea reglementărilor urbanistice, a indicatorilor urbanistici propuși și a prevederilor planului inițial prin aducerea acestora în acord cu legislația în vigoare, tendințele de dezvoltare și cerințele de dezvoltare durabilă socioeconomice și de mediu actuale, precum și actualizarea listei de proiecte de investiții necesare pentru implementarea viziunii de dezvoltare, realizată în baza unor studii de specialitate și a analizei gradului de implementare a planurilor urbanistice în vigoare și a impactului acestora la nivelul unității administrativ-teritoriale, dacă este cazul.
(3) Planul de urbanism general se actualizează integral dacă în urma analizei de specialitate se constată că reglementările existente și lista de investiții publice nu mai corespund cu tendințele de dezvoltare sau dacă acestea contrazic acte normative intrate în vigoare după aprobarea planului.
(4) Inițierea demersurilor de actualizare a planului de urbanism general sau de prelungire a valabilității documentației în vigoare se aprobă prin hotărâre a Consiliului local/Consiliul General al Municipiului București, la propunerea primarului/primarului general al municipiului București, pe baza referatului de specialitate al arhitectului-șef, elaborat pe baza consultării comisiei tehnice de urbanism organizate conform legii.
(5) În cadrul structurii documentațiilor de amenajare a teritoriului sau de urbanism ce face obiectul actualizării, este obligatorie elaborarea unei secțiuni care să cuprindă o evaluare a modului de implementare a prevederilor documentației anterioare.”
3.6. Regulamentul incalca și Articolul 36 unde se specifică ce trebuie să verifice autoritățile administrației publice locale din domeniul amenajării teritoriului și urbanismului și anume existența avizului de oportunitate si a vizelor pentru raportul informării nicidecum respectarea unor alte regulamente
„Articolul 36
(1) Autoritățile administrației publice locale au obligația să verifice, prin structurile de specialitate din domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, următoarele:
a) la solicitarea avizului de oportunitate - conformitatea documentației depuse cu conținutul specific stabilit în prevederile art. 32 alin. (6) din Lege;
b) la solicitarea avizului arhitectului-șef - conformitatea documentației depuse cu prevederile Legii și a prezentelor norme metodologice, precum și a actelor normative conexe în vigoare;
c) la depunerea documentației de către beneficiar spre aprobarea prin hotărâre de consiliul județean/local/Consiliul General al Municipiului București, conformitatea documentației, în ceea ce privește:– elaborarea și semnarea documentației de către specialiști atestați conform Legii;– achitarea taxelor și tarifelor prevăzute de lege;– conținutul documentației de amenajare a teritoriului sau de urbanism în raport cu legislația în vigoare, respectiv existența tuturor pieselor scrise și desenate, semnate și ștampilate de către specialiști atestați potrivit legii în ceea ce privește coordonarea și în privința secțiunilor specializate/sectoriale. Pentru documentațiile depuse în format electronic și semnate cu semnătură digitală, dovedirea dreptului de semnătură se face prin anexare la documentația digitală a copiilor de pe certificatele de atestare;– existența avizelor sau acordurilor favorabile necesare, aflate în termen de valabilitate;– respectarea, în forma finală a documentației, a condițiilor prevăzute în avizele sau acordurile obținute;– existența raportului informării și consultării publicului, conform legislației în vigoare.
2) În situația neîndeplinirii condițiilor de conformitate, autoritățile administrației publice locale au obligația returnării documentației sau solicitării de completare/modificare potrivit legii.”
3.7 HCL-ul încalca și Articolul 38 în care se specifică faptul că certificatul de urbanism se emite de către administrația publică competentă în baza documentațiilor de amenajare de a teritoriului aprobate, nicidecum în baza unor regulamente ce adaugă la aceste documentații de urbanism.
Articolul 38 de altfel subliniază foarte clar că în măsura în care este nevoie de o nouă documentație de urbanism se poate cere un aviz de oportunitate în care se pot cere toate condițiile necesare , nicidecum respectarea unui regulament de sine stătătoare care adaugă la Lege
„Articolul 38
(1) Certificatul de urbanism este redactat și emis de către autoritatea administrației publice competente, județeană sau locală, după caz, în deplină concordanță cu reglementările cuprinse în documentațiile de urbanism și prevederile cu caracter director ale documentațiilor de amenajare a teritoriului aprobate, în condițiile legii.
(2) Formularele referitoare la Certificatul de urbanism sunt cele cuprinse în anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și locuinței nr. 839/2009, cu modificările și completările ulterioare, respectiv "F.1 - Cerere pentru emiterea certificatului de urbanism" și "F.6 - Certificat de urbanism".
(3) Regimul de actualizare/modificare a documentațiilor de urbanism și a regulamentelor locale aferente, în cazul în care intenția de construire nu se încadrează în prevederile documentațiilor de urbanism aprobate, prevăzut la art. 31 lit. d) din Lege, se completează în formularul "F.6 - Certificat de urbanism" din anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și locuinței nr. 839/2009, cu modificările și completările ulterioare, la rubrica referitoare la regimul tehnic.
(4) Necesitatea obținerii unui aviz de oportunitate se include în lista de avize necesare aprobării documentațiilor de urbanism în situațiile prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. c) din Lege.”
3.8 De altfel este incalcat Articolul 39 din Ordinul 233/ 2016 ce atunci când definește disciplina în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului se referă doar la elaborarea, avizarea si aprobarea documentațiilor de urbanism , aplicarea întocmai a prevederilor acestora si nicidecum la respectarea unor regulamente de urbanism de sine stătătoare.
„Articolul 39
Disciplina în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului se referă la următoarele categorii de probleme:
a) elaborarea, avizarea și aprobarea, în condițiile legii, a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism;
b) existența documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism prevăzute de lege, aflate în termen de valabilitate;
c) aplicarea întocmai a prevederilor acestora în activitatea curentă;
d) asigurarea condițiilor legale prin emiterea certificatelor de urbanism, avizelor și autorizațiilor de construire numai cu respectarea prevederilor documentațiilor de urbanism legal aprobate.”
3.9. Se incalca Articolul 42 în care se specifică faptul că doar Autoritatea publică centrală cu atribuții în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului va emite specificații tehnice de întocmire a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de umanism nicidecum consiliile locale.
„Articolul 42
Autoritatea publică centrală cu atribuții în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului va emite specificații tehnice de întocmire a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism în format digital și a metadatelor aferente, în conformitate cu ghidurile tehnice și regulamentele Comisiei Europene, prevăzute în anexa nr. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 579/2015 privind stabilirea responsabilităților specifice ale autorităților publice, precum și a structurilor tehnice pentru realizarea temelor de date spațiale și aprobarea măsurilor necesare pentru punerea în comun a acestora.”
4) Legat de încălcarea Legii 50/1991
Seincalca Art .2 Alin. din Legea 50/ 1991 prin care legiuitorul a stabilit faptul ca Autorizatia de Construire se emite in baza documentatiilor de urbansim aprobate , nici decum in baza unor regulamente de sine statatoare .
„ (2) Autorizaţia de construire se emite în baza documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, elaborată în condiţiile prezentei legi, în temeiul şi cu respectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism, avizate şi aprobate potrivit legii.”
5) Legat de încălcarea Legii 24/2007
De asemenea se încalcă Articolul 16 din Legea 24/2007 deoarece aceste spații verzi propuse nu sunt prevăzute în registrele locale ale spațiilor verzi
„Articolul 16
(1) Autoritățile administrației publice locale au obligația să țină evidența spațiilor verzi de pe teritoriul unităților administrative, prin constituirea registrelor locale ale spațiilor verzi, pe care le actualizează ori de câte ori intervin modificări.
(2) Evidența spațiilor verzi are drept scop organizarea folosirii raționale a acestora, a regenerării și protecției lor eficiente, cu exercitarea controlului sistematic al schimbărilor calitative și cantitative, precum și asigurarea informațiilor despre spațiile verzi.
(3) Registrele locale ale spațiilor verzi se constituie pe baza normelor tehnice aprobate prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și locuinței, cu avizul ministrului mediului și al ministrului administrației și internelor, în termen de un an de la elaborarea și publicarea acestora”.
6) Legat de încălcarea Legii 135/2014
De asemenea prin dorința de a mări procentul de spațiu verde prevăzut în PUG-ul Brașovului regulamentul încalcă și prevederile Articolului 2 din Legea 135/2014 ce prevăd ca în măsura în care terenurile au fost înscrise în Cartea funciară ca fiind categoria cuți construcții acestea nu pot fi inventariate sau declarate ca spații verzi decât după îndeplinirea procedurii prealabile de expropiere conform legislației în domeniu
(9) Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curți-construcții, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spații verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislației în domeniu.
Ori prin acest „ regulament „ procentul de spatiu verde prevazut in PUG de 25% creste la 50% pe terenuri private .
7) Legat de încălcarea HG 525/1996 ( Regulamentul General de Urbansim al Romaniei )
7.1 Regulamentul propus de administrația Coliban încalcă și Articolul 1 din Anexa 1 la HG 525/1995 în care la Alin. 3 se specifică faptul că normele obligatorii sunt cuprinse în planurile urbanistice și nici în decum în regulamente „ visate” peste noapte.
„Articolul 1
Rolul Regulamentului general de urbanism
(1) Regulamentul general de urbanism reprezintă sistemul unitar de norme tehnice și juridice care sta la baza elaborării planurilor de amenajare a teritoriului, planurilor urbanistice, precum și a regulamentelor locale de urbanism.
(2) Regulamentul general de urbanism stabilește, în aplicarea legii, regulile de ocupare a terenurilor și de amplasare a construcțiilor și a amenjărilor aferente acestora.
(3) Planurile de amenajare a teritoriului sau, după caz, planurile urbanistice și regulamentele locale de urbanism cuprind norme obligatorii pentru autorizarea executării construcțiilor.”
7. 2. Regulamentul adoptat prin hotărârea de Consiliu Local încalcă și Articolul 4 din Anexa 1 la HG 525/1995 în care se specifică faptul că autorizarea executării construcțiilor se face în baza acestui regulament și nu în baza unor regulamente votate de UAT-uri fără să fie însoțite de o documentație de urbanism legal aprobată.
„Articolul 4
Terenuri agricole din intravilan
(1) Autorizarea executării construcțiilor pe terenurile agricole din intravilan este permisă pentru toate tipurile de construcții și amenajări specifice localităților, cu respectarea condițiilor impuse de lege și de prezentul regulament.
(2) De asemenea, autorizarea prevăzută la alin. (1) se face cu respectarea normelor stabilite de consiliile locale pentru ocuparea rațională a terenurilor și pentru realizarea următoarelor obiective:
a) completarea zonelor centrale, potrivit condițiilor urbanistice specifice impuse de caracterul zonei, având prioritate instituțiile publice, precum și serviciile de interes general;
b) valorificarea terenurilor din zonele echipate cu rețele tehnico-edilitare;
c) amplasarea construcțiilor, amenajărilor și lucrărilor tehnico-edilitare aferente acestora în ansambluri compacte.(3) Prin autorizația de construire, terenurile agricole din intravilan se scot din circuitul agricol, temporar sau definitiv, conform legii.”
7. 3. Cu privire la așa zisa expunere la riscuri naturale , de asemenea regulamentul aprobat în hotărârea de Consiliu Local încalcă Articolul 10 din Anexa 1 la HG 525/1997 în care sunt definite riscurile naturale , nefiind vorba în zona de pantă a Municipiului Brașov de aceste riscuri , lucru stabilit deja prin mai multe documentații de urbanism legal aprobate și valabile și la acest moment.
„Articolul 10 Expunerea la riscuri naturale
(1) Autorizarea executării construcțiilor sau a amenajărilor în zonele expuse la riscuri naturale, cu excepția acelora care au drept scop limitarea efectelor acestora, este interzisă.
(2) În sensul prezentului regulament, prin riscuri naturale se înțelege: alunecări de teren, nisipuri mișcătoare, terenuri mlăștinoase, scurgeri de torenți, eroziuni, avalanșe de zăpada, dislocări de stânci, zone inundabile și altele asemenea, delimitate pe fiecare județ prin hotărâre a consiliului județean, cu avizul organelor de specialitate ale administrației publice.”
7.4. De asemenea hotarirea de consiliu încalcă și Articolul 31 din Anexa 1 la HG 525/1996 în care la Alin. 3 se specifică faptul că în ceea ce privește înălțimea , aceasta este stabilită prin PUZ-uri aprobate conform Legii , deci nicidecum prin regulamente ce adaugă la Lege.
„Articolul 31 Înălțimea construcțiilor
(1) Autorizarea executării construcțiilor se face cu respectarea înălțimii medii a clădirilor învecinate și a caracterului zonei, fără ca diferența de înălțime să depășească cu mai mult de doua niveluri clădirile imediat învecinate.
(2) În sensul prezentului regulament, clădiri imediat învecinate sunt cele amplasate alăturat, de aceeași parte a străzii
.(3) Fac excepție de la prevederile alin. (1) construcțiile care au fost cuprinse într-un plan urbanistic zonal, aprobat conform legii.”
7. 5. Regulamentul încalcă și Articolul 32 în sensul în care zona dintre Schei și Calea Poienii abundă în construcții ce respectă secțiunea obligatorie impusă prin PUZ Corelare Indici Urbanistici ori prin acest regulament se propune cu totul altă secțiune.
„Articolul 32 Aspectul exterior al construcțiilor
(1) Autorizarea executării construcțiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcțiunii acestora și nu depreciază aspectul general al zonei.
(2) Autorizarea executării construcțiilor care, prin conformare, volumetrie și aspect exterior, intra în contradicție cu aspectul general al zonei și depreciază valorile general acceptate ale urbanismului și arhitecturii, este interzisă.”
7. 6. HCL- ul încalca și Articolul 36 în care se specifică faptul că până la aprobarea PUG-urilor și a regulamentelor aferente acestora autorizarea se va face în condițiile din Anexa 1 la HG 525/1996 fără a specifica că ar fi posibilă autorizarea în baza unor regulamente ale fiecărui UAT.
„Articolul 36 Autorizarea directa
(1) Regulamentele locale de urbanism vor urmări detalierea articolelor cuprinse în prezentul regulament, conform condițiilor specifice fiecărei localități și caracteristicilor unităților teritoriale de referința.
(2) Până la aprobarea planurilor urbanistice generale și a regulamentelor locale de urbanism, autorizarea executării construcțiilor se va face numai în condițiile stabilite de prezentul regulament.”
7.7. HCL-ul incalca si Articolul 37 dinAnexa 1 la HG 525 /1996 specificând foarte clar faptul că destinația unui teren se stabilește în baza documentației de urbanism aprobata .
„Articolul 37
Destinația unui teren sau a unei construcțiiÎn sensul prezentului regulament, prin destinația unui teren sau a unei construcții se înțelege modul de utilizare a acestora, conform funcțiunii prevăzute în reglementările cuprinse în planurile de urbanism și de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii.”
8) Legat de încălcarea Legii 24/2000
8.1. Prin acest HCL se incalca principiile edictate de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
Ierarhia actelor normative, ce determină forța lor juridică, este prevăzută la art. 4 din Legea nr. 24/2000.
Actul normativ inferior se emite în limitele și potrivit normelor stabilite de actul de nivel superior, cu respectarea supremației Constituției.
8.2. De asemenea se incalca dispozițiile art.80 și art. 81 din Legea nr. 24/2000 ce statuează, cu valoare de principiu, că actele normative ale autorităților administrației publice locale:
- se adoptă pentru reglementarea unor activități de interes local;
- sunt subordonate Constituției, legilor, hotărârilor, ordonanțelor Guvernului, cât și oricăror alte acte normative de nivel superior;
- nu pot conține prevederi contrare Constituției și reglementărilor din actele normative de nivel superior;
In ciuda acestui aspect, HCL Brașov desi nu reprezintă “lege”, ci este doar un act administrativ incalca acte normative cu nivel superior, printre care Constitutia Romaniei si Legea 33/1994.
9) Legat de încălcarea OUG 7/2011
De asemenea acest regulament adoptat încalcă și prevederile OUG 7/2011 ce interzic regimul derogatoriu de la documentațiile de urbanism aprobate în cazul de față PUG Brașov respectiv PUZ-urile din zonele respective. Practic acest nou regulament invită la aprobarea unor noi PUZ-uri ce ar modifica regimul existent aprobat în zonă.
10) Legat de încălcarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 50/1991
10.1. Regulamentul aprobat încalcă și Ordinul Nr. 3454/2019 unde la Art. 2 Alin. 2 se specifică faptul că autorizarea executiei de construcții se realizează în cadrul tehnic și juridic stabilit de prevederile documentațiilor de amenajarea teritoriilor de urbanism nicidecum în baza acestui așa a zis regulament.
(2) Autorizarea executării lucrărilor de construcţii se realizează în cadrul tehnic şi juridic stabilit de prevederile documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, elaborate, avizate şi aprobate potrivit legii. Elaborarea, avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism se realizează potrivit Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, şi celorlalte acte normative aplicabile şi nu constituie parte din procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcţii.
10.2. De asemenea incalcă și Punctul 27 al acestui Ordin in în care se specifică faptul că certificatele de umanism se emit în conformitate cu prevederile planului urbanistic și ale regulamentelor aferente a acestora , deci în niciun caz în baza unui regulament de sine stătător ilegal aprobat.
(2) Prin certificatul de urbanism, potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) din Lege şi art. 31 lit. d) din Legea nr. 350/2001, cu modificările şi completările ulterioare, se aduc la cunoştinţă investitorului/solicitantului informaţii - existente la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate şi aprobate potrivit legii
10.3. De asemenea se încalca și Punctul 30 în care se specifică ce se întâmplă în condițiile în care POT-ul cerut nu se încadrează în uz existent , fără a se vorbi despre acest așa zis regulament.
Regimul de actualizare/modificare a documentaţiilor de urbanism şi a regulamentelor locale aferent - în cazul în care scopul solicitantului nu se încadrează în prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate având în vedere informarea solicitantului cu privire la una dintre situaţiile:
1. imposibilitatea modificării prevederilor documentaţiilor aprobate;
2. necesitatea obţinerii unui aviz de oportunitate în condiţiile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare;
10.4. Hotararea încalcă și Punctul 31 în care se specifică faptul că în lipsa unor PUZ-uri se aplică Regulamentul General de Urbanism și în niciun caz regulamentul propus de Primăria Brașov.
În certificatul de urbanism se înscriu informaţiile cunoscute de emitent la data solicitării depuse, extrase din documentaţiile de urbanism şi din regulamentele de urbanism aferente, aprobate potrivit legii, sau, în lipsa acestora, din Regulamentul general de urbanism - RGU - aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 privind aprobarea Regulamentului general de urbanism, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind regimul juridic, economic şi tehnic al imobilului - teren şi/sau construcţii
11)Legat de încălcarea Ordinului 119/2014
Astfel cu toate că Normele de aplicare ale Ordinului 119/2014 specifică faptul că studiul de însorire este necesar doar atunci când distanța dintre două clădiri este mai mică decât jumătate din înălțimea clădirii cea mai înalta , prin acest regulament se cere ca pentru orice nou PUZ sa fie insotit de un studiu de însorire.
(2) În cazul în care proiectul de amplasare a clădirilor evidențiază că distanța dintre clădirile învecinate este mai mică sau cel puțin egală cu înălțimea clădirii celei mai înalte, se va întocmi studiu de însorire, care să confirme respectarea prevederii de la alin. (1).
12)Legat de incalcarea Legii 33/1994
Practic prin cresterea procentului de spatiu verde pe terenurile private de la 25% la 50% se încalcă și prevederile Legii 33/ 1994 ce prevăd o procedură prealabilă în care trebuie să fie declarată valoarea exppopierii și de abia apoi să fie aprobate aceste acte normative.
12.1. Se incalca Art. 1 . Legea 33/1996 deoarece HCL-ul nu prevede o anexa in care sa se specifice valoarea despagubirii, in parte pentru fiecare PUZ
“Exproprierea de imobile, în tot sau în parte, se poate face numai pentru cauză de utilitate publică, după o dreaptă şi prealabilă despăgubire, prin hotărâre judecătorească.”
12.2. Se incalca Art.7 deoarece nu a fost declarata utilitatea publica .
Articolul 7
(1) Utilitatea publică se declară de către Guvern pentru lucrările de interes național și de către consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București pentru lucrările de interes local.
12.3.Se incalca Art. 8 deoarece anterior adoptarii HCL-ului nu a fost facuta o cercetare prealabila .
Articolul 8
“Declararea utilităţii publice se face numai după efectuarea unei cercetări prealabile şi condiţionat de înscrierea lucrării în planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii, pentru localităţi sau zone unde se intenţionează executarea ei.”
13. Incalcari ale unor Hotarari judecatoresti definitive ale Curtii de Apel Bucuresti
De asemenea Hotararea Consiliului Local încalcă puterea de lucru judecat a nenumărate hotărâri judecatoresti definitive ce au obligat Primăria Brașov să emită certificate de urbanism cu autorizare directă în baza prevederilor PUZ-urilor preluate in Anexa 1 a PUG Brasov nicidecum în baza unor alte așa zis regulamente.
13.1 Prin aprobarea HCL-ului se incalca Hotararea judecatoreasca definitiva din Dosar 606/3/2020 prin care instanta de judecata a stabilit definitiv faptul ca sunt aplicabile reglementarile PUZ Coasta Vacilor .
13.2. Prin aprobarea HCL-ului se incalca Hotararea judecatoreasca definitiva din Dosar 607 /3/2020 prin care instanta de judecata a stabilit definitiv faptul ca sunt aplicabile reglementarile PUZ Coasta Vacilor .
13.3 Prin aprobarea HCL-ului se incalca Hotararea judecatoreasca definitiva din Dosar 8644 /3/2020 prin care instanta de judecata a stabilit definitiv faptul ca sunt aplicabile reglementarile PUZ Coasta Vacilor .
13.4. Prin aprobarea HCL-ului se incalca Hotararea judecatoreasca definitiva din Dosar 9471/3/2020 in care instanta a stabilit ca organizarea retelei stradale in zona Schei a fost facuta si este valabila de ultima documentatie de urbansim aprobata respectiv PUZ Corelare Indici Urbansistici .
13.5. Prin aprobarea HCL-ului se incalca Hotararea judecatoreasca definitiva din Dosar 2077/3/2021 si Dosar 9260/3/2021 prin care instantele de judecata au stabilit ca exista accesul autospecialelor ISU atat dinspre cartierul Schei cat si dinspre Calea Poienii pe stazi ce sunt reglementate prin PUZ .
14) Cu privire la incalcarea reglementarilor scrise ale PUG Basov
De asemenea se încalcă prevederile PUG Brașov documentație de urbanism cu rol director ce permite autorizarea directă și în care se specifică faptul că prioritate la emiterea certificatelor de urbanism vor avea documentațiile de urbanism de tip PUZ preluate în Anexa 1 , nicidecum aceste regulamente de construit pe dealuri despre care nu se vorbește nicăieri.
ART.2.2- PUG Brasov
Prezentul Regulament are la baza prevederile planurilor urbanistice zonale si de detaliu aprobate (conform LEGII 50/1991 republicata si Legii 350/2001, republicata) anterior intrarii sale in valabilitate şi care nu au fost abrogate prin Hotărâri ale Consiliului Local al Municipiului Brasov.
Lista PUZ-urilor ale caror Reglementari au fost introduse in Regulamentul aferent PUG Brasov se afla in Anexa 1.
Anexa 1 :
14.2. De asemenea se incalca Art 3.2 PUG Brasov
ART. 3.2
In cazul operatiunilor urbanistice importante ca volum de constructii si complexitate a lucrarilor de infrastructura tehnica, in cazul initierii dezvoltarii unor subzone functionale complexe (de tip M3c, CA2) pe terenuri destructurate sau in noile extinderi, prezentul Regulament poate fi detaliat si adaptat prin regulamente aferente unor PUZ-uri elaborate si aprobate conform legii. In aceeasi situatie se inscriu si amplasamentele pentru care au fost propuse constructii accente inalte sau areale de accente inalte.
In cazul in care, pentru zonele care prin PUG au primit incadrari functionale de tip CA2, L1c etc, exista deja PUZ-uri intocmite, aflate in perioada de valabilitate si preluate in prezenta documentatie, la autorizarea constructiilor se va aplica prioritar Regulamentul local de urbanism aferent acestor PUZ-uri, urmand a se respecta indicatorii urbanistici (inaltime maxima, procent de ocupare a terenului, coeficient de utilizarea terenului) aprobati prin acestea.
14.3. Se incalca Art. 4.3 PUG Brasov
ART 4.3
Modificarea mai multor conditii de construire constituie modificare a Regulamentului si poate avea loc numai pe baza unei documentatii de urbanism elaborate si aprobate conform legii astfel:
- modificari privind functiunile admise, regimul de construire, regimul de inaltime, C.U.T., P.O.T. si depasirea alinierii spre strada a constructiilor sunt posibile numai in baza P.U.Z., cu ilustrare de arhitectura, aprobat conform legislatiei in vigoare;
- modificarea alinierii spre limitele laterale si de spate ale proprietatii este posibila in baza P.U.D. insotit de ilustrare de arhitectura; in cazul zonelor protejate documentatia de urbanism va fi supusa avizariil Ministerului Culturii, Comisiei Tehnice de Urbanism din Primaria municipiului Brasov si aprobarii conform legislatiei in vigoare;
- in cazul amplasarii unui obiectiv in cadrul unei incinte constituite si definite –cum ar fi incinta unei intreprinderi- iar investitia se inscrie in functiunile admise in incinta respectiva (si nu constituie constructie cu inaltimea peste P+6E), autorizarea constructiei va avea la baza o documentatie P.U.D. – indiferent de suprafata incintei - aprobata conform legii;
- In zonele de extinderi ale intravilanului sau in zone destructurate documentatiile de urbanism P.U.Z. vor studia teritoriul cuprins intr-un “inel” format de circulatii publice importante existente sau propuse prin PUG - artere de gradul II si de gradul I- pentru a propune o trama stradala coerente si corelata in cadrul teritoriului studiat.
- In zonele de extinderi ale intravilanului situate de-a lungul drumurilor nationale, zona de siguranta a acestora va fi definita conform articolului 47 din cadrul Ordonantei Guvernului nr. 43/2010.
14.4. Nu in ultimul rand se incalca Art. 5.1 PUG Brasov
ART. 5.1
In prezentului Regulament s-a urmarit zonificarea functionala a teritoriului in vederea reglementarii construirii in intravilanul propus. Fiecarei zone functionale ii corespund un numar de subzone functionale, cu regulament caracteristic de construire.
In intelesul prezentului Regulament, subzonele apartinad fiecareia din zonele functionale reprezinta Unitati Teritoriale de Referinta.
De remarcat ca in toate aceste situatii PUG-ul prevede intocmirea unor documentatii de urbansim si nicdecum a unor regulamente .
15). Cu privire la indatorarea UAT Brasov
Pericolul cel mai mare în urma aprobării acestui așa zis regulament privind construirea pe terenuri in panata constă în îndatorarea Orașului Brașov pentru o perioada de secole de acum încolo deoarece majoritatea terenurilor din Brașov sunt în pantă , iar pe majoritatea dintre acestea este prevăzut un procent de spațiu verde de 25% iar prin prezentul regulament ce se dorește a fi crescut cu încă 25% .
Menționăm că din aprecierile noastre este vorba de cca. 10.000 Ha pentru că are Statul Roman va trebui conform Legii 135/2014 să despăgubească proprietari terenurilor ( pentru această dorință de a crește procentul de spațiu verde) la valoarea terenurilor de curți construcții , valoare ce în funcție de zonă în Brașov este între 100 € și 300 €/ mp .
Din calculele noastre rezultă o valoare de ceea ce în realitate este mai mult decât PIB- ul României , dar când matematica nu i-ti este prieten se întâmplă astfel de erori.
La un simplu calcul estimativ avem : 25% /10.000 Ha x 10.000 mp/Ha x 150 euro/mp = 3.750.000.000 Euro .
16). Alte articole incalcate
16.1. Faptul că regulamentul este ilegal inca de la Art. 1 - Punct 1. vorbindu-se despre anumite „zone sensibile” .
„ 1. FUNDAMENTEAZĂ NECESITATEA unor intervenții imperioase în anumite “zone sensibile” ale Municipiului Brașov;”
În condițiile în care există hotărâri judecătorești definitive, Dosar 8644/3/2021 în care au specificat că nu este nimic sensibil și există zeci de PUZ-uri și PUD-uri în zonă avizate și aprobate de același Consiliu Local ce la acel moment nu au fost considerate „ zone sensibile ”.
16.2 . In continuare la Punct. 2 se specifică faptul că reglementările actuale din PUZ-urile aprobate sunt insuficiente , cu toate că acele PUZ- uri nu au fost atacate în instanță și sunt valabile având prezumția de legalitate.
„ 2. ANALIZEAZĂ, CENTRALIZEAZĂ și SINTETIZEAZĂ argumentele legale, reglementările urbanistice actuale insuficiente pentru terenurile în pantă construibile și regulile specifice existente;”
16.3 Este elaborat cu încălcarea OG 7/2011 , astfel încurajează regimul derogatoriu de la documentațiile de urbanism aprobate ce reglementează la acest moment zona.
16.4 Cu încălcarea prevederilor legale prin acest regulament se propun indicatori urbanistici ce conform prevederilor legale nu pot fi stabiliți decât prin PUG sau PUZ.
16.5. La Art. 1 , contrar prevederilor legale în care se specifică faptul că în măsura în care există anumite zone ce trebuiesc reglementate acestea se stabilesc doar prin PUG insa se vorbește despre zone sensibile in condițiile în care reglementarile scrise ale PUG Brașov nu specifica să fi existat astfel de zone.
„ (1) Scopul elaborării „Reglementărilor juridice și tehnice cu privire la întocmirea documentațiilor de urbanism pentru construirea pe terenuri în pantă” este de prezervare a resurselor de peisaj local, prin instituirea unor cerințe minime referitoare la întocmirea documentațiilor de urbanism pentru teritoriul delimitat în cadrul figurii 1, Hartă - DELIMITARE “ZONE SENSIBILE”.
16.6 . Cu incălcarea prevederilor Ordinului 233/ 2016 se specifică faptul că aceste reglementări tehnice și juridice se vor integra în cadrul viitoarelor documentații de urbanism , cu toate că acestea nu se regăsesc în Metodologia de aplicare a Legii 350/2001 privind aprobarea documentațiilor de urbanism.
16.7 Articolul 4 încalcă nu numai prevederile Legii 50/1991 si 350/2001 dar încalcă și RIL -ul Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a interzis ca prin certificatul de urbanism să fie cerute documente ce nu au legătură cu speța, aspect ce il mentioneaza si Legea 193/2019 .
(1) Studiile minime solicitate prin certificatul de urbanism pentru terenurile vizate de prezentele reglementări sunt:
a) Studiu topografic
b) Studiul privind raportarea la factorii de risc natural
c) Studiul privind zonificarea funcțională și reglementărilor urbanistice existente
d) Studiul privind organizarea circulației și impactul traficului
e) Studiul privind soluțiile de echipare edilitară și racord la rețelele edilitare centralizate ale localității
f) Studiul de însorire
g) Studiul privind configurația terenului, granulația țesutului urban și conformarea clădirilor
h) Studiul privind impactul vizual al propunerilor urbanistice
i) Studiul privind vegetația existentă.
(2) Elaborarea și semnarea studiilor minime solicitate se va realiza de către specialiști atestați, conform legii. (3) Concluziile studiilor vor fundamenta reglementările și propunerile urbanistice
16.8. Articolul 5 din regulament încalcă Legea 350/2001 în care se specifică foarte clar că este interzis a se elabora reglementări urbanistice pe terenurile altora , iar prin aprobarea acestui regulament se cere extinderea PUZ-urilor și pe terenul ce nu aparțin celui ce inițiază PUZ –ul.
(1) În cazul studiilor enumerate anterior, delimitarea zonei studiate se va face astfel:
a) În cazul planurilor urbanistice zonale limita zonei studiate va cuprinde în integralitate toate parcelele ale căror limite se intersectează cu paralela la 50 m față de limita teritoriului reglementat prin P.U.Z. așa cum a fost el stabilit prin avizul de oportunitate (vezi fig.3).
b) În cazul planurilor urbanistice de detaliu limita zonei studiate va cuprinde în integralitate toate parcelele ale căror limite se intersectează cu paralela la 100 m față de limita parcelei care a generat P.U.D. (vezi fig.4).
16.9. Factorii de risc natural la care se face referire au fost studiați prin nenumărate documentații de urbanism aprobate anterior , iar zonificarea funcțională a fost reglementată atât prin PUG-uri i cât si prin mai multe PUZ-uri de asemenea aprobate anterior.
16.10 Articolul 9 încalcă prevederile Art. 47 din Legea 350/2001 în care se specifică foarte clar la Alin. 2 lit. a) ca organizarea rețelei stradale se stabilește prin PUZ , în cazul de față existând chiar hotărâre judecătorească definitivă pentru zona Schei din dosarul 9471/3/2021 Curtea de Apel București , în care se specifică faptul că organizarea rețelei stradale în zonă este reglementată prin PUZ Corelare Indici Urbanistici , fiind ultima documentație de urbanism ce a reglementat din punct de vedere al străzilor zona.
Studiul privind organizarea circulației și impactul traficului
(1) Cerințele minime pentru studiul privind organizarea circulației și impactul traficului sunt următoarele:
a) Se va realiza o analiză critică a infrastructurii existente, în vederea fundamentării soluției propuse.
b) Prin acest studiu se va stabili teritoriul relevant necesar pentru investigații, care poate depăși limitele zonei studiate, având în vedere potențialul impact al acestor intervenții în ansamblul orașului.
(2) Pentru zonele constituite în care infrastructura stradală existentă nu permite modernizări/ redimensionări/ retrasări în conformitate cu prevederile normativelor în vigoare și dat fiind volumul de trafic generat de funcțiunile propuse, noile reglementări urbanistice vor fi condiționate de concluziile analizei critice a infrastructurii stradale, respectiv de capacitatea maximă suportată de străzile existente.
(3) Se vor avea în vedere aspectele menționate în anexa 4.
16. 11 In cea privește echiparea editară și rețelele edilitare de asemenea acest lucru a fost prevăzut în PUZ-urile prelungite ca urmare a preluării în Anexa 1 din PUG Brașov.
16.12 Se încălca Ordinului 119/2014 deoarece se cere studiu de însorire în alte condiții decât cele prevăzute în acest Ordin
16.13 Articolul 16 prevede în mod ilegal un spațiu verde de minim 25% în condițiile în care prin PUG Brașov se prevede un spațiu maxim de 25%.
(3) Ponderea suprafeței de teren păstrate în stare naturală va fi de minimum 25%.
(3)1 Teren păstrat în stare naturală – teren natural, neafectat de orice fel de construcții - clădiri/ construcții supraterane și subterane, căi de circulație pentru persoane si vehicule, împrejmuiri și amenajări - terasări, taluzări, terasamente aferente infrastructurii rutiere sau alte lucrări de sprijiniri realizate în cadrul incintelor.
16. 14 Secțiunea de la pagina 19 contrazice secțiunea obligatorie din PUZ Corelare Indici Urbanistici , documentație de urbanism ce a reglementat zona și în baza căruia s- au emis sute de autorizații de construcție generând un tipic între zona situată între Calea Poienii și cartierul Schei.
16.15 Contrar prevederilor PUG Brașov și a PUZ-urilor aprobate Articolul 20 prevede doar construirea unor locuințe colective mici , în condițiile în care există PUG și PUZ valabile și hotărâri judecătorești definitive ce se referă la locuințe colective.
(3) În sensul aliniatului (2), locuințele colective mici sunt clădiri de locuințe pentru mai multe familii (mai multe locuințe), având acces și lot folosit în comun, cu minim două și cel mult șase locuințe (apartamente)/ clădire.
16.17 Articolul 22 cu încălcarea prevederilor PUG Brașov și a Legii 135/2014 prevede ponderea spațiilor verzi de minim 50%
(1) La nivelul parcelei, ponderea suprafeței de spații verzi va fi de minimum 50%. În calculul acestei ponderi se consideră cumulativ următoarele: ponderea suprafeței de teren păstrate în stare naturală, care va fi de minimum 25% și ponderea spațiilor verzi amenajate (taluzări/ terasări amenajate ca suprafețe verzi), care va fi de minimum 25% din suprafața parcelei.
16.18 Nu este definită noțiunea de „ pantă” făcându se referire doar la definiția acesteia din DEX.
16.19 Regulamentul vorbește despre factorii de risc naturali , în condiții în care prin hotărâri judecătorești definitive ale Curții de Apel București s-a stabilit că nu există acești factori de risc naturali , atâta vreme cât în zonă au fost aprobate zeci de PUZ-uri , PUD-uri și emise sute de autorizații de construire .
17. Lucru cel mai grav insă este faptul că în data de 31.01.2023 a fost aprobat un regulament cu un amendament adus de consilieri locali ai PSD chiar în acea zi , amendament ce nu a fost supus dezbaterii publice motiv pentru care nu este respectată transparența prevăzută de Lege.
Data
03.02.2023
Asociatia Salvati Circulatia in Scheii Brasovului